7 minuni ale naturii din Romania care merita vizitate

Romania este o tara cu multe locuri inedite, pe care nu le veti intalni nicaieri in lume. Natura a fost darnica, creand aici adevarate "minuni" care merita contemplate, pretuite si protejate, astfel incat si generatiile viitoare sa se poata bucura de ele.

Iata mai jos o lista cu 7 minuni ale naturii din Romania, insa acestea sunt mult mai multe la numar:

1. Vulcanii noroiosi
Vulcanii noroiosi pot fi admirati in rezervatia de langa Berca, in apropiere de Buzau, acestia fiind formati din Paclele Mari si Paclele Mici. Ajunsi aici, veti fi impresionati de "peisajul selenar" care se desfasoara in jurul lor, reprezentat de un sol arid si plin de crapaturi. Acesti "pseudovulcani" sunt compusi din gaze ce traverseaza peste 3000 m adancime si trec printr-un sol argilos, bolborosind la suprafata si din cand in cand tasnind si improscand cu lava formata din noroi si apa. Aceasta "lava" este aruncata pe o suprafata restransa in jur.

2. Sfinxul din Bucegi
Sfinxul aflat pe Platoul Bucegi la 2216 m altitudine este o alta minune a naturii, ce a luat nastere prin modelarea unui bloc mare de piatra de catre vant si ploi, in decurs de mii de ani. Denumirea de "Sfinx" a fost data datorita asemanarii sale cu un cap uman. Turistii au tendinta sa il compare cu Sfinxul din Egipt. Sfinxul din Bucegi masoară 8 metri inaltime si 12 metri latime. In muntii României exista si alti megaliti care poarta denumirea de sfinx, denumire data ceva mai recent: Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la Piatra Arsa, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Banatean cunoscut și sub denumirea de „Sfinxul de la Toplet”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Munții Gutaiului etc, insa Sfinxul din Bucegi este "sculptura" cea mai reusita a naturii.

3. Vulcanul stins si Coloanele de Bazalt de la Racos
Daca aveti ocazia sa vizitati zona Racos, veti putea admira urmele unui vulcan stins. Zona aeste acoperita cu o zgura rosiatica si se caracterizeaza printr-o vegetatie saraca. Geologii aseamana zona vulcanului de la Racos cu zona unde se afla vulcanul Etna, si acolo intalnindu-se aceleasi tipuri de roci de aceleasi culori. La Racos au fost descoperite: cenusa vulcanica, bombe vulcanice, piatra ponce, bazalturi, lave etc. In trecut aici s-a exploatat zgura vulcanica.
Coloanele de Bazalt de la Racos reprezinta si ele marturia activitatilor vulcanice din zona Muntilor Persani (Carpatii Orentali). Formele de bazalt de tip poliedru pot fi asemanate cu tuburile unei orgi si au inaltimi cuprinse intre 10 - 15 m. Acestea au luat nastere ca urmare a racirii rapide a lavei vulcanice. Coloanele de bazalt de la Racos au fost declarate rezervatie geologica, intinzandu-se pe o suprafata de 1,05 ha.

4.Rapa Rosie
Rapa Rosie este o rezervatie naturala (geologica) unica in Romania denumita si „micul canion al Romaniei”. Aceasta se afla in judetul Alba, in apropiere de Sebes (la 3 km distanta). Rezervatia este formata din argila rosie ce are milioane de ani vechime. Rapa Rosie a primit de-a lungul timpului si alte denumiri precum: „orga de pamant”, „piramide coafate”, „pamanturi rele” sau „deal straniu”. Are aspectul unui deal brazdat de cute adanci, in care se formeaza paraiase sangerii atunci cand ploua. Rapa Rosie poate fi comparata ca aspect cu Marele Canion (Grand Canyon) din Sua. Acest microrelief ce cuprinde coloane ciudate si piramide etajate separate de ravene poarta denumirea de „badlands” (pamanturi rele), termen utilizat pentru prima oara de geografii americani. Zona prezinta importanta deosebita si datorita faptului ca aici au fost descoperite fosile ale unor dinozauri. Rezervatia se intinde pe o suprafata de 10 ha, peretii Rapei Rosii avand altitudini cuprinse intre 80 - 100m.

5.Pestera Ghetarul de la Scarisoara
Pestera Ghetarul de la Scarisoara a fost prima pestera din Romania declarata monument al naturii inca din anul 1938, fiind una dintre cele mai importante pesteri din tara noastra. Face parte din sistemul carstic Ghetar – Ocoale – Dobresti din muntii Apuseni. Denumirea sa provine de la faptul ca adaposteste in ea cel mai mare ghetar subteran din tara, dar si al doilea cel mai mare ghetar subteran din sud-estul Europei.

6.Detunatele
Detunatele pot fi numite cu usurinta „minuni ale naturii”. Ele reprezinta coloane de bazalt ce au aspectul unei orgi naturale uriase si sunt situate in Muntii Apuseni (mai exact Muntii Metaliferi), pe teritoriul administrativ al comunei Bucium, aproape de orasul Abrud. Sunt similare ca aspect cu cel al Coloanelor de bazalt de la Racos din judetul Brasov, dar sunt mai cunoscute, fiind vizitate de-a lungul timpului de personalitati marcante precum: Imparatul Franz Joseph al Austriei (in 1852), regele Ferdinand I al Romaniei, Regele Mihai (ultimul rege al Romaniei), Avram Iancu (conducatorul Tarii Motilor), Gheorghe Dima (Academia Romana), Vasile Goldis (Academia Romana), Iosif Vulcan (Academia Romana), George Baritiu (intemeietorul presei romane din Transilvania), Timotei Cipariu (parintele filologiei romane), Axente Sever (revolutionar), Ilie Macelaru (presedintele instantei Sibiu), Ion Agarbiceanu (preot in sat), Emmanuel de Martonne, renumit geograf francez care a scris lucrarea "Recherches sur l''''Evolution morphologique des Alpes de Transylvanie (Karpates meridionales), Paris - Cercetari asupra evolutiei morfologice a Alpilor Transilvaniei (Carpatii Meridionali)", Gheorghe Sincai, Ion Pop-Reteganul, Ecaterina Varga, Emil Dandea (primar al municipiului Tg. Mures). Denumirea de „detunata” provine de la sunetul asemanator tunetului, produs in momentul in care o piatra se desprinde din masiv si cade peste masa de grohotis aflata la poalele masivului. Sunt doua Detunate, aflate la o distanta de un kilometru si jumatate una fata de cealalta: Detunata Goala (1168 m inaltime) si Detunata Flocoasa (1265 m inaltime). Detunata Goala a fost denumita astfel deoarece este formata din stanci alcatuite din coloane de bazalt, spectaculoase, insa lipsite de vegetatie. Este un important obiectiv turistic din judetul Alba, considerat de catre multi turisti "Cel mai frumos varf al Muntilor Apuseni”. Detunata Flocoasa este formata din pereti de andezit si bazalt, fiind impadurita masiv cu molid. Intreaga zona a fost declarata rezervatie naturala (geologica) in anul 2000.

7.Podul lui Dumnezeu
Podul lui Dumnezeu (denumit si Podul Natural de la Ponoarele) a fost declarat monument al naturii, fiind protejat datorita unicitatii sale in Romania. Acesta se afla in centrul localitatii Ponoare, judetul Mehedinti si are forma unei uriase arcade de piatra peste care trece soseaua Baia de Arama - Drobeta Turnu Severin, traversand Valea Pragului. Podul lui Dumnezeu prezinta o importanta deosebita deoarece este unul dintre cele trei poduri naturale existente în lume, al doilea ca marime din Europa si cel mai mare pod natural din tara noastra. Astfel de poduri naturale mai există in SUA si in Franta, dar cel din Romania este singurul din lume circulat, fiind deschis traficului rutier, inclusiv de mare tonaj. Podul natural de la Ponoarele reprezinta un vestigiu al Pesterii Podului ce a rezultat prin surparea tavanului acesteia. Se caracterizeaza prin masivitate, avand 30 metri lungime, 13 metri inaltime, 22 de metri latime si 9 metri deschidere. Cea mai cunoscuta parte a podului este cea vazuta din Crovul Pesterii, de unde poate fi admirata structura sa etajata, formata din blocuri de calcar suprapuse. Daca este privit din partea opusa, din Valea Turcului, podul are aspectul unui arc urias, pe sub care se admira Dealul Pesterii. Podul lui Dumnezeu este alcatuit dintr-o o structura masiva de calcare stratificate in bancuri de 1-2 metri, arcada din aval fiind într-o stare de conservare mult mai buna decat cea din amonte. Daca sunteti in zona, aveti ocazia sa vedeti si doua lacuri, Zatonul Mare si Zatonul Mic, aflate in apropiere de Podul lui Dumnezeu. Cele doua lacuri comunica pe cai subterane cu sistemul carstic. Tot in apropiere se afla si Padurea de liliac salbatic de la Ponoarele, care poate fi admirata in toata splendoare sa in luna mai, cand florile sale infloresc si raspandesc un parfum placut in imprejurimi.

Sursa foto: Malte Jörn Krafft - Wikipedia