TurisMALL
powered by

Stiai ca?

Majoritatea recifelor de corali au intre 5000 si 10 000 de ani, insa cateva ar putea sa se fi dezvoltat chiar in urma cu 50 de milioane de ani.

Coralii se dezvolta optim la tropice, intre 30 grade latitudine nordica si 30 grade latitudine sudica, in acesta zona lumina soarelui fiind puternica tot timpul anului.

Conditiile prielnice dezvoltarii coralilor sunt: apele calde si putin adanci, cu temperaturi cuprinse intre 21 si 29 grade Celsius. Apele trebuie sa fie limpezi, curate, nepoluate, fara sedimente ce pot sufoca coralul sau pot bloca lumina soarelui. Coralii sunt intalniti in ape sarate, unde exista insa un raport constant al concentratiei de sare.

Majoritatea recifelor de corali se afla in apele calde ale Oceaniei.

Colonii de corali:
Indonezia - 51 020 km2
Australia - 48 960 km2
Filipine - 25 060 km2
Papua - Noua Guinee - 13 840 km2

Poluarea, furtunile, schimbarile de temperatura si salinitate ale apei pun in pericol coralii.
Marea Bariera de Corali se intinde pe 2300 km, de-a lungul coastei de nord-est a Australiei, de la varful Peninsulei Capului York pana la nord de Brisbane, in statul Queensland.

Cuprinde peste 3000 de sisteme recifale individuale ce adapostesc multe specii de pesti, moluste, pisici de mare, delfini, reptile. Reciful reprezinta habitatul unor specii pe cale de disparitie precum testoasa mare verde sau dugongul (vaca de mare). Tot aici se gasesc si scoici uriase, a caror varsta poate depasi 120 ani.

In anul 1981 UNESCO a declarat Marea Bariera de Corali sit al Patrimoniului Mondial.
Padurea tropicala umeda acopera 6% din suprafata terestra, dar adaposteste jumatate din speciile de plante si animale pe glob, multe dintre acestea nefiind inca identificate.

Padurile tropicale umede absorb dioxidul de carbon si elibereaza oxigen. Se estimeaza ca peste 40% din oxigenul produs pe pamant provine din aceste spații vegetale, care au fost despadurite la scara mare, acest ecosistem fiind redus rapid ca suprafata in toata lumea.

Padurile tropicale contin multe resurse valoroase precum: cacao, alune, condimente, specii rare de lemn de esenta tare si extracte din plante folosite la fabricarea medicamentelor.

Peste 25% din remediile medicale includ produse provenite din padurile tropicale umede.

Unele dintre cele mai valoroase esente de lemn precum mahonul, santalul, tekul sau lemnul de trandafir cresc in padurile tropicale umede.

Copacii din padurile tropicale umede pot atinge peste 60 m inaltime.

Majoritatea substantelor nutritive din padurile tropicale umede sunt stocate mai ales in vegetatie si mai putin in sol, care este foarte sarac.

Padurea tropicala umeda se caracterizeaza printr-un climat ecuatorial cu un grad ridicat de umiditate.

Media lunara de temperatura aici este cuprinsa intre 20 - 28 grade Celsius.

Mediile totale anuale de precipitatii variaza intre 1500 - 10 000 mm.

Padurea tropicala umeda se intalneste in America de Sud in Bazinul fluviului Amazon, in America Centrala, Antile, Africa (mari suprafețe în bazinul fluviului Congo, pe tarmul Guineei și al Mozambicului, cu mici extinderi in Insula Madagascar). In Asia este raspandita in India, pe tarmurile sudice ale Indochinei, Peninsula Malaca, Malaysia, insulele Sonde, Sumatera, Java, Kalimantan etc. Se intalneste pe suprafete mai reduse si in Noua Guinee și pe țarmurile nordice ale Australiei.

Padurea amazoniana, care acopera circa 7 000 000 km2, reprezinta cea mai extinsa padure tropicala, cu un procent de 20% din totalul padurilor tropicale de pe Glob. Este situata in general in Brazilia, fiind cunoscuta sub numele de "selva" sau"hylea".

Flora padurilor tropicale umede este bogata (peste 20.000 de specii se intalnesc in insulele malaieze și peste 40.000 in Amazonia).

In padurea tropicala umeda cresc numeroase specii de plante precum: palmieri, arborele de cauciuc (Hevea brasiliensis), specii ale genului Coffea, arborele de cacao (Theobroma cacao), mahonul, acaju, liane, orhidee, plante parazite (Rafflesia) etc.

Se estimeaza ca, in decada anilor 90 padurile tropicale umede s-au redus anual cu 58 000 km². Daca in trecut aproximativ14 % din suprafata Pamantului era acoperita de selva, in prezent avem doar 6%, iar in actualul ritm de despadurire se preconizeaza ca in 40 de ani dispare toata selva. Exista insa diferente in estimarea acestor date intre oamenii de stiinta. Unii cercetatori considera ca procesul de crestere rapida a vegetatiei poate schimba statistica. Multi cercetatori considera ca multe specii sunt condamnate la disparitie, fiind foarte posibil ca 50.000 de specii (inclusiv microorganisme) sa dispara, datorita reducerii sau eliminarii spatiului in care erau adaptate să traiasca.

Defrisarea padurilor tropicale umede contribuie la schimbarile climatice.

Aproape jumatate din defrisari s-au inregistrat in padurile tropicale umede in perioada 2000 - 2010.

Brazilia si Indonezia au inregistrat cea mai ridicata rata de pierdere neta a padurilor in anii '90, ritmul despaduririi reducandu-se ulterior. Desi aparent nesfarsita, padurea braziliana s-a micsorat ca urmare a interventiei umane, principalele cauza fiind: exploatarile forestiere, culturile agricole si cresterea animalelor, precum si mineritul.

Un studiu bazat pe analiza datelor furnizate de sateliții NASA susține că selva din Congo, cea de-a doua pădure tropicală ca mărime din lume, a fost puternic afectată de secetă începând din anul 2000. Conform cercetătorilor, menținerea condițiilor climatice pe termen lung ar putea altera compoziția și structura selvei din Congo, afectând biodiversitatea și capacitatea de a reține dioxidul de carbon.
Localitatea din Romania cu cele mai multe zile insorite din an este conform statisticilor, Campina.

Campina, al doilea municipiu din Prahova, are intre 160 - 180 de zile cu soare pe an si o durata de stralucire a soarelui de 2100 - 2200 de ore anual.

Savantul Henri Coanda a utilizat potentialul solar al orasului Campina pentru constructia primei case experimentale solare din Romania.
Regimul climatic pe teritoriul Romaniei este diferentiat atfel:

- Temperaturile medii anuale pe teritoriul Romaniei scad usor de la sud (10°-11°C) spre nord (8,5°-9°C), aceasta variatie datorandu-se atat latitudinii, cat si distributiei reliefului tarii.

- De asemenea, temperatura scade odata cu cresterea altitudinii (scade cu 6° la fiecare 1000 m).

- Temperaturile maxime medii anuale oscileaza intre 22°C si 24°C în timpul verii, respectiv între -3°C si -5°C, în timpul iernii.

- Temperatura medie anuala variaza de la 11 grade Celsius in lunca Dunării, la 6 grade Celsius în Harghita.

- Temperatura medie a lunii iulie variaza intre 26 grade Celsius și 18 grade Celsius, in functie de regiune.

- Temperatura medie a lunii ianuarie variaza de la 0°C (la Baile Herculane sau la Mangalia) la -6 grade Celsius (in depresiuni).

- Media anuala a precipitatiilor cazute (calculate pe intreg teritoriul Romaniei) este de 637 mm anual. Cantitatea de precipitatii este mai crescuta in partea de vest a tarii, datorita influentelor oceanice si mediteraneene si mai scazuta in partea de est a tarii (ajungand in Baragan si Dobrogea la 400 - 500 mm/an). De asemenea, in zonele montane valorile precipitatiilor cresc, ajungand la peste 1000 mm (intre 1000 -1400 mm in statiunea Stana de Vale, "polul ploii" in Romania).

- In partea de sud a Romaniei exista peste 40 de zile „tropicale”(cu temperaturi peste 30 de grade Celsius) și peste 90 de zile de vara (cu temperaturi peste 25 de grade Celsius).

- Desi iarna este un anotimp friguros, in care masele de aer rece din estul Europei, aduc temperaturi chiar sub -20 grade Celsius, in ultimii ani din cauza incalzirii globale si a gazelor cu efect de sera, episoadele cu ger naprasnic s-au rarit considerabil. S-au inmultit in schimb fenomenele meteo extreme. Iarna 2017-2018, din pricina temperaturilor extrem de ridicate, a doborat mai multe recorduri istorice. De exemplu, in ziua de Boboteaza (6 ianuarie 2018) s-au înregistrat in Bucuresti peste 17 grade Celsius, aceasta fiind cea mai mare temperatura masurata vreodata in Capitala pe data de 6 ianuarie.
Statiunea Stana de Vale este considerata si "polul ploii din România", aici inregistrandu-se cele mai mari valori ale precipitatiilor (intre 1.000 - 1.400 mm/an).

La polul opus, cu cele mai mici valori ale precipitatiilor, sunt Baraganul (sub 500 mm/an) si Dobrogea (sub 400 mmm/an).
Temperaturile extreme inregistrate in Romania au fost:

Temperatura maxima absoluta: +44.5°C la Ion Sion (județul Brăila), pe 10 august 1951.

Temperatura minima absoluta: -38.5°C, la Bod (județul Brașov), pe 25 ianuarie 1942
Desertul Atacama din America de Sud (nordul statului Chile) reprezinta cel mai arid desert din lume.

Precipitatiile inregistrate aici sunt infime: 1,8 l/m.p. la 10 ani.

Specialistii apreciaza varsta desertului la 15 milioane de ani.

Cantitatea anuala de precipitatii este fata de Death-Valley (Valea Mortii) SUA mai redusa intr-un raport de 1/ 50.

In regiune, diferentele de temperatura sunt destul de mari, osciland intre zi +30o si noapte -15 °C.
Curiozitati si extreme geografice ale Terrei

1. Polul caldurii: Dalol, Deserul Danakil, Ethiopia. Temperatura medie anuala: 34 grade Celsius

2. Polul frigului: Ridge A., Antarctica. Temperatura medie anuala: -74 grade Celsius

3. Polul ploilor: Mawsynram, Assam, India. Precipitatii medii anuale: 11 870 mm

4. Polul ariditatii: Desertul Atacama, Chile. Precipitatii aproape inexistente.

5. Cel mai intins desert fierbinte: Sahara, Africa: 9 000 000 km2.

6. Cel mai intins desert rece: Antarctica: 13 209 000 km2.

7. Cel mai mare canion: Grand Canyon, fluviul Colorado, Arizona: 446 km lungime, intre 180 m - 29 km largime, circa 1,6 km adancime.

8. Cel mai lung recif: Marea Bariera de Corali, Australia: 2300 km

9. Cea mai mare amplitudine mareica: Golful Fundy, Nova Scotia, Canada: 16 m

10. Cel mai previzibil gheizer: Old Faithful, Wyoming, SUA. Acesta are un interval mediu intre eruptii de: 66 - 80 minute.

11. Cea mai inalta cascada: Angel, Venezuela: 979 m

12. Cel mai intins sistem de pesteri: Pestera Mamutului, Kentucky, SUA, peste 530 km de galerii subterane cartate.
Cea mai mare viteza a vantului inregistrata a fost de 484±32 km/h (301±20 mph), observata de o unitate radar intre Oklahoma City si Moore, Oklahoma la 3 mai 1999.

Cea mai mare viteza a vantului inregistrata cu un anemometru a fost de 113.2 m/s sau 407 km/h (253 mph), 10 aprilie 1996, in timpul ciclonului Olivia.

Cea mai mare viteza a vantului inregistrata cu un anemometru in afara unui ciclon tropical a fost de 372 km/h (231 mph) Mount Washington, New Hampshire, 12 aprilie 1934.

Cea mai mare medie zilnica a vitezei vantului a fost de 174 km/h (108 mph); Port Martin (Adélie Land), Antarctica, perioada 24 h de la 21 martie 1951 la 22 martie 1951.
Cea mai multa zapada intr-o perioada de 24 de ore: 2,56 metri în Capracotta, Italia la 5 martie 2015.

Cea mai multa zapada intr-o luna calendaristica: 9,91 metri de zapada au cazut in Tamarack, California in ianuarie 1911.

Cele mai multa zapada intr-un sezon (1 iulie – 30 iunie): 29.0 metri Muntele Baker, Washington, Statele Unite, 1998.

Cea mai multa zapada intr-o perioada de un an: 31,5 metri; Muntele Rainier, Washington, Statele Unite, 19 februarie 1971 până la 18 februarie 1972.
Cele mai multe precipitatii inregistrate intr-un minut au fost de 31,2 mm (1,23 in), la data de 4 iulie 1956. Unionville, MD.

Cele mai multe precipitatii cazute intr-o ora au fost de 305 mm (12,0 in). Holt, Missouri, Statele Unite, la 22 iunie 1947.

Cele mai multe precipitatii cazute in 12 ore (1/2 zi) au fost de 1.144 mm (45,0 in); Cilaos, Réunion, 8 ianuarie 1966, în timpul ciclonului tropical Denise.

Cele mai multe precipitatii cazute in 24 de ore (1 zi) au fost de 1.825 mm (71,9 in); Cilaos, Réunion, 7–8 ianuarie 1966, in timpul ciclonului tropical Denise.

Cele mai multe precipitatii cazute in 48 de ore (2 zile) au fost de 2.493 mm (98,1 in); Cherrapunji, Meghalaya, India, 15-16 iunie 1995.

Cele mai multe precipitatii cazute in 72 de ore (3 zile) au fost de 3.929 mm (154,7 in); Commerson, Réunion, 24–26 februarie 2007, în timpul ciclonului Gamede.

Cele mai multe precipitatii cazute in 96 de ore (4 zile) au fost de 4.869 mm (191,7 in); Commerson, Réunion, 24–27 februarie 2007, în timpul ciclonului Gamede.

Cele mai multe precipitatii inregistrate intr-un an au fost de 26.470 mm (1.042 in); Cherrapunji, Meghalaya, India, 1860–1861.

Cele mai multe precipitatii dintr-o singura furtuna tropicala au fost de 6,433 mm (0,2533 in); Commerson, Réunion, in timpul ciclonului Hyacinthe, in ianuarie 1980.

Cel mai mare numar total mediu anual de precipitatii (observat pe parcursul a 10 ani) a fost de 11.872 mm (467,4 in) (peste 38 ani) și 12.701 mm (500,0 in) (1998–2010); Mawsynram, Meghalaya, India sau 13.466 mm (530,2 in) (1980–2011); López de Micay, Cauca, Colombia.

Cele mai putine precipitatii pe an (locale) au fost de 0,2 millimetri (0,0079 in) pe an sau mai putin, Quillagua, Antofagasta Region, Chile.
Cea mai rapida scadere a temperaturii a fost de 27,2 °C in 5 minute; inregistrata la Rapid City, Dakota de Sud, 10 ianuarie 1911.

Vara cea mai rece (luna iulie in emisfera nordica) a fost de −33 °C la Summit Camp, Groenlanda, 4 iulie 2017.
Cele mai multe zile consecutive cu peste 37,8 °C (100 °F) au fost inregistrate in Marble Bar, Western Australia de la 31 octombrie 1923 la 7 aprilie 1924 (160 zile).

Cele mai multe zile consecutive de peste 43,3 °C (110 °F) au fost inregistrate in Death Valley, California din 14 iunie pana la 5 septembrie 1917 (84 zile).

Cele mai multe zile consecutive de peste 48,9 °C (120 °F) au fost inregistrate in Death Valley, California din 6 iulie pana la 17 august 1917 (43 zile).

Temperatura cea mai mare in timpul ploii a fost de 46,1 °C (115,0 °F), la Needles, California, in data de 13 august 2012.

Cel mai ridicata temperatura in timpul noptii a fost de 44,2 °C (111,6 °F) la stația meteo Khasab (WMO Index = 41241), in Oman, la 17 iunie 2017.

Cea mai mare temperatura minima pentru o perioada de 24 de ore si pentru o zi calendaristica a fost de 42,6 °C (108,7 °F) la Qurayyat, Oman la 25 iunie 2018.

Cea mai mare temperatura lunara medie a fost de 42,3 °C (108,1 °F), inregistrata in Death Valley, California, pentru luna iulie 2018.
1. Asia este continentul cu cea mai mare intindere de uscat, iar Oceania detine cea mai mica intindere de uscat.

2. Africa este continentul unde este cel mai cald, pe când în Antarctida este cel mai rece.

3. Cea mai lunga coasta este cea a Asiei, iar cea mai scurta cea a Africii.

4. Asia este continentul cel mai populat, iar cel mai puțin populat (excluzand Antarctida) este Australia.

5. Africa are cele mai multe state (53).

6. Insula Oodaq, în largul ținutului numit „North Peary Land” din Groenlanda reprezinta cel mai nordic punct de uscat.

7. Roca cea mai veche descoperita pana acum este zirconul din Australia de Vest, fiind datata acum 4,4 miliarde de ani (pentru comparație, Pământul are cca 4,57 miliarde de ani).
Cea mai mare temperatură înregistrată pe Pământ a fost de 54.0 °C (129.2 °F) și a fost înregistrată la data de 20 iunie 2013, atât în Valea Morții din California, cât și la Mitribah, Kuweit, la 21 iulie 2016.

Condițiile standard de măsurare a temperaturii sunt: la 1,5 metri deasupra solului și într-un loc protejat de lumina directă a soarelui.

În afara acestor înregistrări confirmate de 54,0 °C (129,2 °F), există rapoarte că la Furnace Creek Ranch din California, situată în deșertul din Valea Morții în Statele Unite, s-ar fi înregistrat 56,7 °C (134,1 °F) la 10 iulie 1913 - ceea ce spun astăzi unii experți meteorologi că este o eroare de măsurare.

Fosta cea mai mare temperatură oficială de pe Pământ a fost de 57,8 °C (136 °F), înregistrată la 13 septembrie 1922, la Al''Aziziyah, Libia, a fost declasată de Organizația Meteorologică Mondială (WMO) în ianuarie 2012 după ce a deținut timp de 90 de ani recordul pentru cea mai ridicată temperatură din lume - în prezent temperatura este considerată a fi o eroare de înregistrare.

Temperaturile măsurate direct la sol pot depăși temperaturile aerului cu 30 până la 50 °C. O temperatură la sol de 84 °C (183,2 °F) a fost înregistrată la Port Sudan, Sudan.O temperatură la sol de 93,9 °C (201 °F) a fost înregistrată și la Furnace Creek Ranch la 15 iulie 1972; aceasta poate fi cea mai mare temperatură naturală de suprafață la sol înregistrată vreodată. Temperatura teoretică maximă posibilă la suprafața solului a fost estimată între 90 și 100 °C pentru solurile uscate și întunecate cu conductivitate termică scăzută.

Cea mai scăzută temperatură naturala înregistrată pe Pământ, direct la nivelul solului a fost de −89,2 °C (−128,6 °F; 184,0 K) și a fost măsurată la stația sovietică Vostok în Antarctica, la data de 21 iulie 1983, însă sateliții au folosit teledetecția pentru a măsura temperaturile de -94,7 °C (-138,5 °F) în Antarctica de Est.

La 10 august 2010, observațiile prin satelit au măsurat o temperatură de suprafață de -93,2 °C (-135,8 °F; 180,0 K) la 81,8 °S 59,3 °E, de-a lungul crestei între Dome Argus și Dome Fuji, la o altitudine de 3900 m. Rezultatul a fost raportat la cea de-a 46-a reuniune anuală a Uniunii Geofizice Americane de la San Francisco, în decembrie 2013; este o cifră provizorie și poate face obiectul unei revizuiri. Este posibil ca valoarea să nu fie înregistrată ca cea mai scăzută temperatură, fiind măsurată prin teledetecție și nu prin termometre la sol, spre deosebire de înregistrarea din 1983. Temperatura anunțată reflectă pe cea a suprafeței de gheață, în timp ce citirile de la Vostok măsoară aerul deasupra gheții, astfel încât cele două nu sunt direct comparabile. Cu toate acestea, este foarte probabil ca temperatura reală pe site să fie mai mică decât cea înregistrată la Vostok.

Aceste înregistrări de temperatură sunt doar măsurători realizate cu instrumente moderne începând cu secolul XX și probabil nu reflectă întreaga gamă de temperaturi de pe Pământ.
Salinitatea medie a oceanelor Pamantului este de aproximativ 35 de grame de sare pe kilogram de apa de mare (3,5 % sare).

Cea mai mare parte a acestei sari a fost eliberata ca urmare a activitatatii vulcanice sau prin eroziunea rocilor ignifuge.

Oceanele reprezinta de asemenea, un rezervor de gaze atmosferice dizolvate, care sunt esentiale pentru supravietuirea multor forme de viata acvatica.

Modificarile temperaturilor oceanelor pot duce la fenomene meteorologice extreme, cum ar fi de exemplu, fenomenul El Niño.
Aproximativ 97 % din apa Pamantului este sarata, iar netratata aceasta nu poate fi folosita pentru baut sau irigarea culturilor.

Restul de 3% este compus din apa dulce, dar aproximativ 69% din acesta se gaseste sub forma de gheata in ghetarii continentali de calota. Restul de 30% din cantitatea de apa dulce reprezinta apa freatica si doar 1% din apa dulce reprezinta totalitatea apei din lacuri, rauri, iazuri si mlastini.

Anumite regiuni au suficienta apa pentru asigurarea necesarului populatiei autohtone, insa in alte regiuni dens populate, precum zone intinse din Asia, rezervele sunt limitate.
Pamantul a fost supranumit "Planeta albastra" datorita abundentei apei de pe suprafata sa, o caracteristica unica care il distinge de alte planete din Sistemul Solar.

Hidrosfera Pamantului este formata in general din oceane, dar include toate suprafețele de apa din lume, precum marile interioare, lacurile, raurile și apele subterane pana la o adancime de -2.000 m.

Challenger Deep din Groapa Marianelor, Oceanul Pacific, reprezinta cel mai adanc loc subacvatic, avand o adancime de -10.994 m.
Compozitia chimica a Pamantului:

Masa Pământului este de aproximativ 5,97 x 1024 kg (5,970 Yg). Se compune în principal din fier (32,1 %), oxigen (30,1 %), siliciu (15,1 %), magneziu (13,9 %), sulf (2,9 %), nichel (1,8 %), calciu 1,5 %), aluminiu (1,4 %), restul de 1,2 % constând din cantități mici de alte elemente.

Se estimeaza ca, datorita segregarii masei, nucleul Pamantului se compune in principal din fier (88,8 %), cu cantitati mai mici de nichel (5,8 %), sulf (4,5 %) si mai puțin de 1 % oligoelemente.

Cele mai des intalnite componente ale stratului exterior al Pamantului (denumit crusta) sunt aproape toți oxizii: clorul, sulful și fluorul sunt excepțiile importante, cantitatea lor totală din orice piatră fiind de obicei mult mai mică decât 1 %. Peste 99 % din crustă este compusă din 11 oxizi, în principal dioxid de siliciu, oxid de aluminiu, oxizi de fier, oxid de calciu, oxid de magneziu și oxid de potasiu.

Compoziția chimica a crustei (stratului exterior al Pamantului)

dioxid de siliciu SiO2: 60.2% (continental), 48.6 % (oceanic)
oxid de aluminiu Al2O3: 15.2% (continental), 16.5 % (oceanic)
oxid de calciu CaO: 5.5 % (continental) 12.3 % (oceanic)
oxid de magneziu MgO: 3.1 % (continental), 6.8 % (oceanic)
oxid de fier (II) FeO: 3.8 % (continental) 6.2 % (oceanic)
oxid de sodiu Na2O: 3.0 % (continental), 2.6 % (oceanic)
oxid de potasiu K2O: 2.8 % (continental) 0.4 % (oceanic)
oxid de fier (III) Fe2O3: 2.5 % (continental), 2.3 % (oceanic)
apă H2O: 1.4 % (continental), 1.1 % (oceanic)
dioxid de carbon CO2: 1.2 % (continental) 1.4 % (oceanic)
dioxid de titan TiO2: 0.7 % (continental) 1.4 % (oceanic)
pentoxid de fosfor P2O5: 0.2 % (continental), 0.3 % (oceanic)
Total 99.6 % (continental) 99.9 % (oceanic)


Pagina 1 din 31:   1 2 3 4 ...>   >>  Mergi la pagina:
Ghiduri turistice
Evenimente
foto Craciunul catalan - Barcelona
“Bon Nadal i Felic Any Nou” in catalana sau “Feliz Navidad y Prospero Ano Nuevo” in spaniola..
Austria  |  Romania  |  Spania  |  Belgia  |  Malta  |  Cehia  | 
Stiai ca?
Marian Ion Ionescu, chirurg cardiolog român și profesor în medicină a inventat diverse echipamente chirurgicale, mai ales valve artificiale pentru inimă. A introdus pentru prima oară în Români... Eschimosii au peste 15 cuvinte pentru cuvantul “snow”?...
Dictionar turistic
Inchiriere - A da sau a lua in folosinta temporara un bun mobil sau imobil, in schimbul unei sume de bani.
7 recomandari