20 de curiozitati despre Sfinxul din Bucegi - "Cartea postala a Romaniei"

Daca sunteti curiosi sa aflati lucruri inedite despre Sfinxul din Bucegi, unul dintre monumentele naturii cele mai importante ale Romaniei, dar si o emblema a tarii noastre sau unul dintre brand-urile cele mai cunoscute ale Romaniei in lume, va invit sa parcurgeti lista de mai jos:

1. Sfinxul din Bucegi este cel mai cunoscut si mai vizitat obiectiv turistic din Muntii Bucegi. Cati dintre turistii care au urcat pana pe Platoul Bucegi, nu l-au vizitat macar o data in viata?

2. Originea numelui de "Sfinxul din Bucegi" se datoreaza asemanarii sale cu un cap uman, fiind comparat de cele mai multe ori cu Sfinxul egiptean.

3. Sfinxul din Bucegi a primit denumirea de "Sfinx" abia in anul 1935, intr-un articol al publicatiei de profil a vremurilor respective, ce purta numele de Buletin Alpin. Astfel, odata ce aceasta denumire a fost data, a fost doar un pas pana a devenit oficiala. A doua numire in acest sens a megalitului a aparut in 1936, in Revista „Romania”, infiintata de profesorul Alexandru Badauta (1901-1983), prozator, memorialist si eseist, dar si unul dintre intemeietorii Oficiului National de Turism. Fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oara acest megalit, denumindu-l „Sfinxul românesc”.

4. Sfinxul din Bucegi este inca o data comparat cu Sfinxul din Egipt si datorita faptului ca ambii au aceeasi inaltime. Acest lucru a determinat unii cercetatori sa creada ca Sfinxul a fost realizat de oameni si nu de fortele naturii si ca ar reprezenta de fapt o zeitate. Insa majoritatea geografilor sunt de parere ca sfinxul romanesc este creat de fortele naturii, spre deosebire de cel egiptean. Sfinxul din Bucegi masoară 8 metri inaltime si 12 metri latime.

5. Sfinxul din Bucegi reprezinta o adevarata "minune a naturii", un megalit antropomorf, ce a luat nastere prin modelarea unui bloc mare de piatra de catre vant si ploi, in decurs de mii de ani, prin procesul de eroziune. Este situat la 2216 m altitudine, in judetul Dambovita, pe teritoriul administrativ al comunei Moroeni.

6. Sfinxul din Bucegi a fost fotografiat pentru prima data in anul 1900, potrivit unor surse neoficiale. Contrar pozelor din profil pe care le vedem cu acesta de cele mai multe ori, prima fotografie a fost din fata.

7. Cea mai usoara cale de acces spre Sfinxul din Bucegi o reprezinta Telecabina Busteni – Babele, un traseu cu o lungime de 4350 m si o diferenta de nivel de 1235 m.

8. In fiecare an, pe 28 noiembrie, turiştii urca la Sfinxul din Bucegi pentru a vedea cum razele Soarelui construiesc o piramidă energetica in jurul "chipului sculptat in piatra" de natura sau de stramosii nostri, dupa unele pareri.

9. Sfinxul din Bucegi a aparut intr-o serie de filme precum: "Dacii (1967)" sau "Haiducii lui Saptecai (1971)", dar si in celebrul documentar „Flavours of Romania", realizat in 2017, de jurnalistul britanic Charlie Ottley, cel care a promovat Romania prin documentarul „Wild Carpathia". Acesta poate fi vizionat acum si pe Netflix. In anul 2020 apare in cinematografe filmul documentar "Enigma Sfinxului Din Carpati - Tu iti cunosti trecutul"?, un film de Oana R. Ghiocel.

10. Fiind o emblema a tarii noastre, Sfinxul din Bucegi apare pe timbre si carti postale (inca din anii 60-70), ulterior si in ghiduri turistice, calendare sau pe etichetele diferitelor produse romanesti, de aceea l-am putea numi cu usurinta "Cartea postala a Romaniei".

11. Sfinxul din Bucegi a fost declarat monument al naturii, fiind inclus in Parcul National Bucegi.

12. De cele mai multe ori aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, lucru care este evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara.

13. Unii istorici sustin ca Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme provenite din în zona Marii Egee.

14. Conform unor teorii, atat Sfinxul cat si Babele emana energii pozitive, energii ce au aparat de-a lungul timpului tara de cotropitori.

15. Unii cercetatori afirma ca Sfinxul ar fi cel mai vechi dintre simbolurile noastre sacre, existand si pe vremea regatelor dacice care il venerau pe Zalmoxis.

16. Exista teorii din vremuri moderne ce sustin ca aceste pietre (Sfinxul si Babele) ar avea origine extraterestra.

17. S-au facut numeroase presupuneri, conform carora Atlasul din mitologia greaca este varful Omul din Bucegi sau Prometeu inlantuit de o stanca de pe acelasi varf, iar Babele, niste altare ale unei vechi civilizatii, sau ca Sfinxul din Bucegi ar fi fost modelat de daci.

18. Interesant este faptul ca, Sfinxul din Bucegi capata conturul cel mai clar la data de 21 noiembrie, cand apune soarele.

19. Atat Sfinxul din Bucegi, cat si Sfinxul din Egipt, nu doar ca se aseamana sau au aceeasi inaltime, ci au si aceeasi orientare fata de soare. De asemenea, Sfinxul din Bucegi se aseamana si cu o statuie a lui Zeus gasita in Italia.

20. In muntii Romaniei exista si alti megaliti care poarta denumirea de sfinx, insa Sfinxul din Bucegi reprezinta "sculptura" cea mai reusita a naturii. Alti sfincsi ai Romaniei: Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la Piatra Arsa, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Banatean cunoscut si sub denumirea de „Sfinxul de la Toplet”, Sfinxul de la Pietrele lui Solomon, Sfinxul din Muntii Gutaiului etc.

Daca pana acum nu ati reusit sa admirati Sfinxul din Bucegi in toata splendoarea sa, sper ca aceste curiozitati v-au convins. Vizitati cat mai multe obiective turistice din apropiere si nu uitati sa va cautati cazare in Muntii Bucegi sau cazare in Busteni, de unde puteti ajunge cu telecabina!

Sursa foto: Radu Privantu - The Sfinx (Wikipedia)