4 forme de turism care pot relansa domeniul turistic din Romania

Din punctul de vedere al patrimoniului natural și al resurselor turistice antropice, România este foarte bine reprezentată, principalele atracții turistice fiind, după cele mai multe surse statistice elementele de etnografie, folclor, arta populară, rezervațiile naturale, stațiunile balneoclimaterice precum și fondul cinegetic românesc. 

În ceea ce privește structurile de primire, România are o imagine destul de bună pentru viitor, dar totuși ar fi loc și pentru mai bine, astfel are în vedere construirea unor structuri noi, dar și modernizarea celor existente. Structurile turistice ale alimentației, comparativ cu cele de agrement și prestări servicii, stau destul de bine, însă modernizarea și investițiile capitale sunt foarte necesare și aici.

Manifestarea interesului turistic și dinamica acestuia în România sunt determinate de o serie de factori demografici, psihologici, organizatorici, care joacă un rol hotărâtor în cadrul diferitelor segmente de turism. Pe undeva mai bine, pe alocuri mai puțin bine, ultimii ani sunt caracterizați de o tendință ușor pozitivă a mai multor forme de turism care, în opinia specialiștilor, pot constitui surse demne de luat în seamă la creșterea economiei zonale dar și naționale.

Dintre aceste forme se evidențiază următoarele:

1. Turismul de odihnă și recreere. Pe lângă atracțiile tradiționale care aduc zeci de mii de turiști pe sezon (litoralul Mării Negre, stațiunile balneoclimaterice, salinele, pârtiile de schi etc), sunt înregistrate tot mai multe cereri pentru excursii în Delta Dunării, în rezervațiile naturale și în locurile pitorești din diverse zone montane, fapt care trebuie să dea de gândit domeniului turistic din țara noastră în privința focusării atenției pe aceste sectoare aparent minuscule ca solicitare, dar cu destulă perspectivă de dezvoltare. Odihna activă sau pasivă rămâne o alegere foarte frecventă pentru români și cetățenii altor state care vizitează țara noastră, întrucât acest tip de turism ajută la recreere și la combaterea stresului de rutină.

2. Călătoriile itinerante. Acest tip de turism este tot mai solicitat de către grupuri de persoane interesate în a descoperi flora și fauna destul de bogată a țării, prin explorarea directă a peisajului sălbatic. Turismul de cunoaștere este practicat în proporție de 50:50 de către cetățenii români și străini și este un tip de activitate care prinde popularitate în rândul tinerilor. Acești indicatori pozitivi oferă o speranță vie agențiilor de turism pentru o nișă care le poate asigura un venit suplimentar.

3. Turismul științific. Practicat cel mai des de către cercetători individuali sau grupuri de studenți ori entuziaști, turismul specializat are propriile categorii de solicitanți și promovarea acestui domeniu ar trebui să prevadă spargerea stereotipurilor și obișnuințelor. Cu alte cuvinte, pe lângă sau împreună cu ornitologii de exemplu, ar putea pleca câte un grup mic de amatori care să participe la observații ale vietăților zburătoare dintr-o anumită zonă. Iar dacă în zona respectivă se vor găsi și pensiuni bune cu oferte de cazare și alimentare atractive, magazine de accesorii și echipamente speciale, mici companii de închirieri sau reparații laptopuri sau alte servicii care i-ar putea interesa pe tineri, cu siguranță acest tip de turism poate atrage din ce în ce mai mulți vizitatori.

4. Un alt tip de turism pentru care se înregistrează tot mai multe cereri este turismul rural. Susținut masiv și prin politicile de stat, turismul rural cucerește tot mai multă lume: pe unii ca să viziteze sate pitorești din România, iar pe alții să lanseze o afacere în localitatea de baștină în domeniul cazării, alimentării, ghidării sau informării turiștilor. Lipsa infrastructurii, capacitățile financiare și informaționale limitate dar și alte dificultăți fac din turismul rural un domeniu puțin mai lent ca viteză de dezvoltare, însă care dispune de o puternică perspectivă de viitor.

O concluzie la cele expuse mai sus ar fi că prin valorificarea resurselor naturale, umane și financiare de care dispune și poate dispune, turismul generează efecte economice și sociale care duc la creșterea eficienței economice și a progresului în România, iar în viitor acest lucru urmează să se producă la o scară și mai mare.